Igiena dentara la pisici si la caini

Repiratia urat mirositoare a pisicilor si cainilor e acceptata ca un fapt firesc de majoritatea oamenilor, cand de fapt e la fel de nefireasca ca proasta igiena dentara a umanoizilor. Faptul ca respiratia animalelor miroase urat este insa cea mai mica dintre probleme. Acumularea de placa bacteriana pe dinti duce la carii si infectii ale gingiilor care pot distruge dintii treptat, exact ca la oameni. Unele animale au dinti mai sensibili decat altele – la noi in familie numai Mutzi a avut probleme grave si i-am scos 7 dinti pana acum, in 2 reprize, la interval de un an.

Cum iti dai seama ca pisica / cainele are probleme cu dintii?

Este suficient sa observi doar unul din indiciile de mai jos ca sa realizezi ca trebuie examinezi situatia mai bine:

1. respiratia incepe sa miroasa foarte rau
2. nu mai are apetit / linge doar sau refuza hrana cu totul
3. pierde in greutate (pentru ca nu poate sa manance)
4. cand mananca, mesteca hrana doar pe o parte si cand atinge dintii/maselele care dor au un spasm de durere
5. lancezeste toata ziua / pare ca dormiteaza mereu (din cauza durerii, ca si oamenii, evita sa se miste)

Ce e de facut e sa mergi cat mai repede la veterinar, care va face o radiografie ca sa depisteze toti dintii afectati si apoi va face extractia si probabil detartrajul. Inainte, in timpul si dupa operatie animalul trebuie sa primeasca un analgezic – asigura-te de treaba asta pentru ca nu toti veterinarii o fac.

Extractia si detartajul se fac sub anestezie generala, care e de mai multe feluri – mai ieftina sau mai scumpa. Anestezia mai scumpa se face cu administrare intravenoasa de fluide pentru recuperare rapida, si e mai mult decat recomandata, insa chiar si asa, orice anestezie este insotita de niste riscuri. Daca animalul are deja o infectie, este batran si/sau are probleme cu inima, ficatul, rinichi, riscurile de complicatii sunt mari – animalul fie nu se mai trezeste, fie vreun organ nu isi mai reia functia in urma anesteziei. Multi veterinari recomanda detartraj anual, ca la oameni, insa din cauza riscurilor de complicatii, cel mai bine e sa faci asta cat mai rar si intre timp sa previi acumularea de tartru.

Cum ai grija de dantura pisicii / cainelui?

Exista pe piata tot felul de produse pentru igiena dentara a animalelor: bobite “dental diet”, substante care se pun apa de baut, diverse chestii de rontait, insa sunt pacaleli si pot fi chiar nocive pentru sanatatea animalului. Daca tie ca om nu ti se recomanda sa bei apa de gura sau sa rontai chestii dure pentru igiena orala ci trebuie sa speli pe dinti zilnic, de ce ar sta altfel lucrurile cu celelalte mamifere?

Sa speli pe dinti pisica sau cainele poate suna ca o idee noua si ridicola, insa este un lucru absolut normal si din pacate medicii veterinari nu fac destul educatie pe tema asta, ca sa banalizeze conceptul.

Pisicile si cainii care nu sunt invatati de mici sa stea cuminti la spalatul pe dinti vor opune rezistenta, asa ca trebuie multa perseverenta la inceput, pana se formeaza o rutina. Este important sa fii consecvent si sa mentii o atmosfera cordiala in timpul operatiunii – daca animalul stie ca va fi certat si bruscat cand il speli pe dinti, ii va fi frica si nu va coopera. Asa ca e spre binele amandurora sa fii calm si sa le vorbesti cu blandete inainte, in timpul si dupa spalarea pe dinti, pentru o experienta cat mai agreabila.

Nu in ultimul rand, trebuie sa folosesti produse si tehnica adecvate, pentru ca indiferent cata bunavointa ati avea si tu si animalul, daca folosesti o perie care inteapa sau o substanta cu gust neplacut, va fi complicat sa faci spalatul pe dinti o rutina zilnica.

Cum spalam pe dinti cainele

maxAm incercat diverse tipuri de perii, insa fara prea mare succes, deoarece, in afara de faptul ca erau incomod de folosit, spre deosebire de atunci cand iti speli propriii dinti, nu stii cata presiune aplici pe gingiile altcuiva si poate fi dureros.

Asa ca noi folosim in loc de perie un degetar din microfibra, un produs endorsat de Cesar Millan, celebrul dresor de caini. Inainte de a-l folosi il inmuiem in apa, ca sa alunece mai bine, si punem pe partea cu care vom freca dintii un gel antibacterian (noi folosim asta). Degetarul e mult mai bine tolerat decat peria, pentru ca dintii si gingiile se palpeaza usor prin material si nu e nici un risc de ranire.

Cum spalam pe dinti pisica

mutiSpre deosebire de caini, pisicile au gura foarte mica si spatiul dintre dinti si obraji e insuficient ca sa bagi perii de dinti sau degetul. Pisicile sunt si mai temperamentale decat cainii si nu suporta niciun disconfort, asa ca vor opune in general mai multa rezistenta. Noi folosim pentru curatarea dintisorilor pisicesti betisoare “de urechi” pe care le inmuiem in Hexarinse. Operatiunea e mai usor de executat in doi – o persoana tine pisica si cealalta o spala pe dinti. De cate ori pisica intoarce capul sau da semne ca ceva nu ii convine in timpul operatiunii, cel mai bine e sa retragi temporar betisorul cu care freci dintii. In felul asta pisica va simti ca are un oarecare control asupra situatiei si va coopera mai bine.

Important:

  • Nu folosi niciodata pe animale pasta de dinti pentru oameni (e toxica); daca nu ai gel sau pasta de dinti pentru animale, poti prepara o pasta din bicarbonat de sodiu si apa.
  • Daca animalul opune rezistenta cand incerci sa cureti partea interioara a danturii (cea dinspre limba), nu te incapatana. Cel mai mult tatru se depune, ca si la oameni, pe partea cu obrajii.
  • Fa din spalatul pe dinti o rutina zilnica – majoritatea animalelor tind sa accepte ideea mai usor cand programul devine  un ritual predictibil. Noi ii spalam seara inainte de culcare.

Târguiala în Australia

Credeați că a te târgui e o practică ciudată, demodată, tupeistă sau orientală, demnă de bazarul din Istanbul? Nici vorba. În Australia se practică în mod curent, și nu doar la piață ci și în magazine (nu în supermarkets, ci în magazine cum ar fi cele de electronice, de mobilă, de mașini, etc). Vânzătorii din magazinele mari au de cele mai multe ori un target de vânzări și ca să te convingă să cumperi, managementul le dă dreptul de a oferi discounturi. Limita de sus a reducerii pe care pot să o ofere e de obicei pe la 5% însă vânzătorii nu îți spun că îți pot da discount până nu aud de la tine întrebarea magică: Ăsta e cel mai bun preț pe care poți să mi-l dai?

O altă metodă de a cumpăra mai ieftin e să te informezi dinainte care e cel mai bun preț cu care poți cumpăra ce te interesează, fie din magazine fizice, fie online. În magazinul care îți e ție convenabil ca locație, vânzătorii vor face “price match” – eu de obicei le arăt pe telefon cel mai mic preț cu care se vinde online, și niciodată nu am fost refuzată.

In atentia emigrantilor din Australia aspiranti la cetatenie

Emigrantii din Australia care trag speranta sa depuna actele pentru dobandirea cetateniei australiene sa ia aminte la acest amanunt de care noi am luat de curand la cunostinta cu multa mirare. Si anume: exista un formular 1195, Identity Declaration pe numele lui, care trebuie depus laolalta cu alte documente doveditoare ale identitatii (viza, pasapoarte, varii certificate) la departamentul de Imigratie si Border Protection, care zice cum ca “An application for Australian citizenship cannot be approved where a person’s identity is not able to be verified” carevasazica inteleg ca fara acest act nu se poate.

Aceasta declaratie de identitate trebuie completata de catre o persoana care:
– are cetatenie australiana
– te cunoaste pe tine emigrantule care esti de cel putin un an
– nu se inrudeste cu tine prin nastere, casatorie sau relatie de facto
– este usor de contactat la telefon in timpul orarului normal de lucru
si… aici e aici… lucreaza ca :

1. Australian Consular Officer or Australian Diplomatic Officer (within the meaning of the Consular Fees Act 1955)
2. Bailiff
3. Bank officer with 5 or more years of continuous service
4. Building society officer with 5 or more years of continuous service
5. Chiropractor (licensed or registered)
6. Clerk of court
7. Commissioner for Affidavits
8. Commissioner for Declarations
9. Credit union officer with 5 or more years of continuous service
10. Dentist (licensed or registered)
11. Fellow of the National Tax Accountant’s Association
12. Finance company officer with 5 or more years of continuous service
13. Judge of a court
14. Justice of the peace
15. Legal practitioner (licensed or registered)
16. Magistrate
17. Marriage celebrant licensed or registered under Subdivision C of Division 1 of Part IV of the Marriage Act 1961
18. Master of a court
19. Medical practitioner (licensed or registered)
20. Member of Chartered Secretaries Australia
21. Member of Engineers Australia, other than at the grade of student
22. Member of the Association of Taxation and Management Accountants
23. Member of the Australian Defence Force with 5 or more years of continuous service
24. Member of the Institute of Chartered Accountants in Australia, the Australian Society of Certified Practicing Accountants or the Institute of Public Accountants
25. Member of the Parliament of the Commonwealth, a state, a territory Legislature, or a local government authority of a state or territory
26. Minister of religion licensed or registered under Subdivision A of Division 1 of Part IV of the Marriage Act 1961
27. Nurse (licensed or registered)
28. Optometrist (licensed or registered)
29. Permanent employee of Commonwealth, state or local government authority with at least 5 or more years of continuous service
30. Permanent employee of the Australian Postal Corporation with 5 or more years of continuous service
31. Pharmacist (licensed or registered)
32. Physiotherapist (licensed or registered)
33. Police officer
34. Psychologist (licensed or registered)
35. Registrar, or Deputy Registrar, of a court
36. Sheriff
37. Teacher employed on a full-time basis at a school or tertiary education institution
38. Veterinary surgeon (licensed or registered)

Daca nu ai avut nevoie de doctori, dentisti, optometristi, daca nu te-ai tarat prin tribunale sa cunosti avocati, judecatori sau aprozi, daca nu ai avut animale de tratat la veterinari, daca nu ai copii carora sa le cunosti profesorii, sau daca pur si simplu i-ai cunoscut pe toti acestia dar, ghinion, in ultimul an te-ai mutat in alt stat, vei fi intr-un impas cand vei vrea sa depui actele de cetatenie.

Cel mai la indemana e sa nu te muti si te asiguri ca ai mers la un GP cu cel putin un an inainte de data la care vrei sa depui actele, pentru ca doctorii au inregistrate in sistem datele vizitelor si pot verifica de cand te cunosc. Daca ai ca mine noroc ca GP-ul sa se imbolnaveasca grav si sa isi ia concediu pe perioada nedeterminata, situatia e cam imbulinata, de aceea e bun un plan B. Ia in considerare si situatia in care GP-ul refuza sa completeze formularul – pentru ca nu are nicio obligatie si tine doar de bunavointa lui sa te ajute.

Misogyny, thy name is hijab

https://twitter.com/StephieBorys/status/526514195013967872/photo/1

Sursa: https://twitter.com/StephieBorys/status/526514195013967872/photo/1

  • Politia Calare Regala din Canada a anuntat ca va permite angajatelor musulmane sa poarte hijab la serviciu. (http://edition.cnn.com/2016/08/25/world/canada-royal-mounted-police-to-allow-hijabs-trnd/)
  • Politia din Scotia aproba hijabul ca parte din uniforma oficiala (http://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/police-scotland-hijab-official-uniform-muslim-women-islam-muslims-veil-a7207106.html)
  • Banca Westpac angajeaza o creatoare de moda pentru a produce un hijab ca parte a uniformei oficiale (http://www.theaustralian.com.au/business/financial-services/carla-zampatti-to-design-westpacs-hijab/news-story/391a2eb1971a6545f1615190a7c9aef8 )

Toate aceste stiri traznite vin (coincidenta!) dupa scandalul cu interzicerea burkini pe plajele a 30 de orase din Franta, si initiatorii hijaburilor oficiale se umfla in pene explicand cum respecta ei astfel dreptul femeilor musulmane de a-si exprima identitatea.

Pe langa acestia mai sunt unii care sustin dreptul musulmanelor de a purta burkini sau cearceafuri interpretand problema in cheie “feminista”: cum isi permit barbatii (politicienii care fac legile si politistii care le aplica) sa comande femeilor cat de imbracate sau dezbracate sa fie? E un point aici, insa e minor si denota multa superficialitate, pentru ca problema vălului are implicatii mult prea largi. Vrem sau nu, it is a men’s world pentru inca ceva vreme insa a purta văl in numele feminismului e ca si cum ai purta roba alba cu gluga tuguiata in numele multiculturalismului.

Variile tipuri de văluri purtate de musulmane au implicatii si semnificatii istorice enorme.

Vălul este un instrument si un simbol al opresiunii femeilor din societatile fundamentaliste musulmane, unde femeia este obligata sa se acopere pentru a nu starni “pofte necurate” si este in general considerata un fel de animal domestic. Progresele din ultima suta de ani din unele tari musulmane, unde femeile au primit drepturi cum ar fi cel de a merge la scoala, de a conduce masina sau de a iesi neinsotite din casa au stopat in ultimii ani si acum asistam la un regres vizibil, semnalizat prin cearceafurile vazute din ce in ce mai des la femei pe cap sau din cap pana in picioare. E drept ca in toate religiile femeia e vazuta ca fiinta pacatoasa si inferioara barbatului, insa din fericire odata cu secularizarea tarilor vestice femeile s-au emancipat si doar in societatile unde religia este in egala masura sistem politic, cum e Islamul, femeia a ramas oprimata.

Musulmanele emigrate sau nascute din parinti emigrati in Vest nu sunt de regula fortate sa poarte văl, ci o fac voluntar argumentand ca vălul simbolizeaza pietate si modestia impuse de Coran, fara sa se gandeasca la suratele lor din Arabia Saudita, Iran, Afganistan sau Pakistan care nu au de ales pentru ca sunt batute, violate, torturate sau ucise. Unele dintre musulmanele western asorteaza la văl o tona de machiaj pe fata, probabil tot din pietate si modestie.

Lipsa lor de solidaritate cu musulmanele mai putin norocoase ca ele, ignoranta, obstinatia si mandria prosteasca cu care aleg sa poarte pe cap simbolul opresiunii femeii sunt condamnabile, si ma deprima faptul ca societatile vestice aleg sa le incurajeze, in numele unei libertati rau intelese.

Cea mai buna reteta de sarmale vegane

Sarmalele clasice de post romanesti, cu orez si ciuperci mi s-au parut intotdeauna fade. Am mai incercat retete cu linte si naut, dar nici acelea nu semanau nici pe departe cu sarmalele adevarate, asa ca am decis sa incerc o combinatie originala care sa reproduca gustul sarmalelor cu carne cat mai fidel, si mi se pare ca am reusit. Yay me.

Combinatia de ingrediente pentru umplutura a vreo 40 de sarmale vegane bune de te lingi pe degete e urmatoarea:

  • 1 kg de ciuperci
  • o ceapa mare
  • 300 g tempeh (soia fermentata)
  • 150 miez de nuca
  • 50g orez (salbatic daca gasiti)
  • 400g naut (fiert la conserva)
  • cimbru
  • rozmarin
  • piper
  • sare

Toata smecheria e tempeh care e unsuros si aduce bine cu carnea la gust si are o mega sinergie cu crocanteala nucilor.

Umplutura minunata se prepara deci astfel:

Ceapa taiata cubulete se caleste in ulei de floarea soarelui pana devine transparenta. Se adauga apoi ciupercile taiate cubulete, si se amesteca pana se evapora majoritatea apei lasate de ciuperci. Bucata de tempeh se taie feliute subtiri care se rumenesc in tigaie pe ambele parti. Cand aceste ingrediente sunt preparate, se arunca impreuna cu nucile, nautul (scurs de zeama ofc) si condimentele in robotul de bucatarie si se macina un pic pana se omogenizeaza combinatia – atentie totusi sa nu rasnesti pana ajunge totul o pasta. Adaugi orezul fiert peste si obtii ceva care trebuie sa arate cam asa:

umplutura_sarmale

Impachetezi apoi sarmalele dupa priceperea si gusturile personale si le asezi intr-o oala adanca, cu varza taiata marunt si boabe de piper presarate printre ele. Adaugi cateva linguri de pasta de tomate, apa si vin rosu si le dai la cuptorul incins la 180 de grade pentru minim doua ore. Dupa prima ora scoati capacul oalei ca sa se evapore parte din zeama si sa se rumeneasca stratul de deasupra.

Prima sarma degustata din oala o sa arate ca mai jos, o sa miroasa divin si o vremelnica-i existenta se va masura in secunde. Garantat.

sarmaua

Little Miss Chatterbox

chatterNu imi sta in obicei sa scriu sau sa citesc self help. Majoritatea cartilor de ajuta-te singur sunt super boring pentru ca autorii bat apa in piua despicand in patru idei de bun simt, care se pot rezuma intr-un articolas. Un articolas ca acesta, de exemplu, care trateaza subiectul placerii de a vorbi cu semenii (sau neplacerii, dupa caz) 🙂

Unii oameni sunt mai usor de placut decat altii, si nu neaparat din cauza unor talente deosebite care se disting cu ochiul liber. Oamenii placuti respecta reguli pe care vanzatorii profesionisti le aprofundeaza la scoala, desi la prima vedere sunt produsul celor sapte ani de acasa:

  • Prima regula, si cea mai importanta: isi lasa interlocutorul sa vorbeasca. Exista si o regula a proportiilor adecvate, si anume 70% (ascultare) / 30% (exprimare). Avem doua urechi si o gura si trebuie folosite proportional. O observatie care pentru multi, si in special pentru femei, nu e deloc evidenta 🙂
  • A doua regula, destul de importanta si ea: nu intrerup. Niciodata. Chiar daca pare vital. Nu este. Deci don’t.
  • A treia merge mana in mana cu a doua: pun intrebari. Si apoi TAC. Hai ca nu e greu.

Cumparam lucruri platind cu viata


Ma numesc Jose Mujica. Nu conteaza ca sunt presedintele Uruguayului. Am reflectat mult la toate astea. Am petrecut mai mult de 10 ani singur intr-o vagauna. Am avut mult timp sa ma gandesc. Am petrecut sapte ani fara sa pot citi o carte. Asta mi-a dat posibilitatea sa reflectez. Si iata ce am descoperit. Ori esti fericit cu foarte putin, fara prea multe lucruri, pentru ca ai fericirea in interior, ori nu ajungi nicaieri. Nu fac apologia saraciei, fac apologia sobrietatii. De cand am inventat societatea de consum, economia trebuie sa fie continuu in crestere. Daca nu creste, e o tragedie. Am inventat un munte de nevoi superficiale. Trebuie neincetat sa cumparam, sa aruncam, sa cumparam. Insa ce aruncam e insasi viata noastra. Pentru ca atunci cand cumparam ceva, nu platim cu bani. Platim cu orele din viata. Platim cu timpul pe care l-am dedicat castigarii acestor bani. Diferenta e ca singurul lucru pe care nu il putem cumpara este viata. Viata devine doar mai scurta. Si e lamentabil sa ne aruncam viata si libertatea in felul asta.

Jose Mujica are 81 de ani si a fost presedintele Uruguayului intre 2010 – 2014. A facut 14 ani de inchisoare pe motive politice in anii 70 si 80, a fost torturat si a petrecut perioade lungi incarcerat singur, din care doi ani pe fundul unei fantani. In timpul mandatului Mujica a vorbit adesea despre statutul defavorizat al femeilor si a legalizat avortul. Aproape 90% din salariul de presedinte donat de Mujica este dedicat mamelor singure. Alte realizari notabile sunt legalizarea casatoriei intre homosexuali si legalizarea productiei si consumului de marijuana (Uruguay devenind prima tara din lume care a legalizat complet marijuana).

Mujica e unul din acei putini oameni care nu doar predica, ci “walks the talk” traind mai mult decat modest. Cand auzi ce spune, ca in filmul de mai sus, nu poti sa nu aprobi: asa e, are dreptate mosu’. A doua zi insa umplem iar cosul de cumparaturi, si in loc sa downshiftam ne gandim cum sa facem sa castigam mai multi bani…