Monthly Archives: May 2015

(Altfel de) ceaiuri pentru cancer

abmt

Ceasca de la ultimul BMT organizat la mine la birou

Initiativa si implicarea sociala a oamenilor e una din diferentele cele mai izbitoare dintre Romania si Australia. Observ aici o mare disponibilitate a oamenilor de a (se) organiza, de a dona, de a se implica intr-un fel sau altul pentru diverse cauze.

Unul dintre evenimentele sociale cu ceva traditie aici este Australia’s Biggest Morning Tea, care se tine in jurul datei de 28 mai cu scopul de a strange bani pentru Cancer Council, un ONG dedicat luptei impotriva cancerului prin colectare de bani pentru preventie, research, tratament si suport al bolnavilor. Cancer Council este o organizatie foarte activa si foarte populara in Australia.

Ideea Australia’s Biggest Morning Tea este simpla si frumoasa: cine doreste sa ajute la strangerea de fonduri pentru lupta impotriva cancerului poate gazdui o mica petrecere, un “tea party” la care sa invite cunoscutii si sa ii invite sa doneze mici sume (apropos de “tea” aici sunt populare morning tea, afternoon tea si high tea –  care se refera nu la ceai neaparat, cat la gustarile de pe langa – sendvisuri, finger food, dulciuri, chiar delicatessen la high tea; de baut nu se bea neaparat ceai la aceste mese).

Daca te inregistrezi ca gazda, Cancer Council te sprijina cu o pagina de fundraising unde poti primi donatii online si de asemenea poti sa faci publice sumele colectate. De asemenea, primesti un kit cu materiale promotionale si idei pentru party.

Morning Teas nu se organizeaza neaparat la gazda acasa. Multi organizeaza party-ul la serviciu, unde toata lumea poate fi implicata in organizare si e usor de “agatat” donatori.

Targetul Cancer Council anul asta este sa aiba 36000 de astfel de petreceri organizate privat in toata Australia. Pana in momentul de fata s-au inregistrat 23000 de gazde, ceea ce inseamna o petrecere la mia de locuitori (copii included).

Australia s-ar putea sa fie altfel decat ti-o imaginezi

Exista niste stereotipuri, idei false si legende urbane legate de Australia pe care le-am crezut si noi mai demult. Pentru cei care vor sa emigreze, sau doar sa viziteze Australia, e bine sa se clarifice unele chestii.

In Australia e torid

In primul rand, Australia este foarte mare. Este mai mare decat toata Europa. Nu exista o singura clima australiana. Teritoriile din nord au clima ecuatoriala, tropicala si subtropicala, in mijloc este un mare desert cu climatul de rigoare iar in pe coastele din sud est si sud vest clima e temperata/mediteraneana, cea mai propice traiului de om. De aceea populatia continentului este in mare parte concentrata in aceste zone.

Daca te duci in nordul Australiei sau in desertul din centru, da, e torid.

Insa cele mai dezvoltate orase, Melbourne si Sydney, se afla pe coasta de sud-est. Melbourne are clima mai capricioasa, este mai rece si mai umed in general decat Sydney. Despre Sydney se spune ca are in medie 300 de zile insorite pe an. Din cauza ca este soare, in zilele de iarna temperatura maxima este in jur de 17-18 grade, la soare sunt in general peste 20 de grade, insa noaptea scade la 5-10 grade (si e frig in casa, cum povesteam aici). Vara in general e mai putin fierbinte decat in Bucuresti, rareori se ridica temperatura peste 32 de grade, datorita influentei oceanului, pe coasta, si vegetatiei, in suburbiile din inland.

In Australia nu numai ca nu e mereu si peste tot torid, dar iarna chiar se schiaza. In New South Wales, Victoria si Tasmania exista partii de ski cu elevatii intre 1250 si 2200 de metri. Cele mai multe resorturi de ski se afla in Victoria, insa cele mai spectaculoase partii se afla in NSW, in Snowy Mountains. Snowy, da?

In Australia iarna e ca vara

Oarecum asa e, insa invers 🙂

Desi e usor de intuit, pentru unii vine ca o supriza faptul ca anotimpurile aici sunt inversate fata de emisfera nordica. Iarna este iunie-august, primavara este septembrie-noiembrie, vara este decembrie-februarie si toamna este martie-mai. Unii din prietenii nostri din tara inca sunt suprinsi sa auda ca de 1 Martie la noi vine toamna, nu primavara.

Australienii au plaje la doi pasi

beachDaca traiesti in Australia, trebuie ca ai in apropiere o plaja. E o chestie care apare in majoritatea filmelor cu Australia, si asta isi imagineaza emigrantii aspiranti cand sunt inca in faza de vise frumoase, dar in general nu prea e adevarat decat daca emigrezi intr-un oras mic sau esti loaded.

In orasele mari, casele de langa plaje sunt locuite de bastani. Cu banii pe care ii dai pe un apartament modest aproape de plaja in Sydney iti cumperi casa la curte in suburbs.

Exista si localitati mai mici si cu preturi mai accesibile pe langa ocean, insa majoritatea oamenilor prefera sa locuiasca pe langa un oras mare, unde se afla majoritatea joburilor, cat se afla in “campul muncii”. La pensie, multi se muta in localitatile accesibile de care zic, pe langa plaje.

Australienii sunt blonzi ca Crocodile Dundee

In orasele mari din Australia o gramada de oameni care arata ca niste chinezi, indieni, libanezi vorbesc cu accent aussie, dat fiind ca au crescut aici din parinti emigranti.

Andrew Chan & Myuran Sukumaran

Recent s-a facut mult tam tam cu o campanie sociala “Bring back our boys”, pentru salvarea de la executie in Indonezia a doi australieni pe care ii chema Andrew Chan si Myuran Sukumaran. Nimeni nu a contestat ca acestia sunt “baieti australieni”, desi dupa cum se vede si cum ii cheama, au origine chineza respectiv sri-lankeza (ca o paranteza – de remarcat deosebirea de Romania, unde lumea zice in continuare ca tiganii, desi naturalizati in Romania de sute de ani, nu sunt romani).

Sydney e unul din cele mai cosmopolite orase de pe planeta, cu mai mult de o treime din populatie nascuta in afara tarii.

Cei mai multi sunt nascuti in UK, urmati indeaproape de cei nascuti in China, India si Vietnam. Majoritatea imigrantilor asiatici s-au stabilit relativ recent in Australia. Pana in 1973, in Australia a existat ceea ce se numea White Australia Policy, care accepta numai imigranti albi, cu precadere europeni. Dupa al doilea razboi mondial in Australia au emigrat in baza acestei politici numerosi britanici, italieni, greci si iugoslavi. Politica de imigrare selectiva, care ii privilegia pe britanici a fost abolita abia in 1982.

Dupa ce portile Australiei s-au deschis catre Asia, demografia a inceput sa se diversifice semnificativ. Bucataria chinezeasca ne placea si in Romania, insa abia aici am auzit de dim sum sau yum cha care sunt notiuni intrate in vocabularul de zi cu zi al australienilor.

Australienii beau bere Fosters

fosters

Ce s-a consumat la intrunirea emigrantilor in Australia (Bucuresti, 16 martie 2012)

Cu Fosters ne “cinsteam” in barurile unde mergeam la intrunirile de aspiranti la emigrare in Australia pentru ca asta credeam ca se bea aici.

E o bere buna, light and crisp, este australiana, dar nu este populara decat in afara Australiei. Aici in putine baruri/restaurante gasesti Fosters. Aussies prefera Victoria Bitter, Coopers, Carlton sau Toohey’s.

In Australia fauna te vrea mort

Da, este adevarat ca aici traiesc paianjeni si serpi extrem de veninosi, ca avem crocodili si rechini, insa precautiile pe care le poti lua ca sa ramai alive and kickin’ sunt cat de poate de normale si de bun simt.

huntsman

Prima noastra intalnire cu un Huntsman

In primul rand, inveti sa distingi speciile veninoase de alea benigne. Asta ajuta mai ales daca nu stai bine cu inima. Prima casa pe pamant in care am locuit in Australia era in zona rurala, cu multe vegetatie. La cateva saptamani dupa ce ne-am mutat, cand am vazut un paianjen alergand prin casa am crezut ca e soarece, atat de mare era. Era un Huntsman, care ca specie desi sunt mari, nu-s veninosi. L-am capturat si l-am dat afara. De atunci i-am tot capturat si dat afara, cam unul pe luna, mai mari sau mai mici, tot anul cat am locuit acolo.

Si in ziua de azi tinem la loc de cinste, pe cuier, casoleta cu care prindem jiganiile ca sa le dam afara. Unde locuim acum e urban, dar tot cu multa vegetatie, asa ca in loc de huntsmani avem soparle de dat afara.

Cum ziceam, e normal sa te informezi. Inveti ca paianjenii pot fi peste tot, asa ca nu sapi cu mainile goale in pamant, ca s-ar putea sa deranjezi paianjeni cum sunt funnel web (foarte veninosi). Nu bagi mainile nicaieri cand esti afara pana nu verifici cu ochii ca nu sunt paianjeni. Scuturi bine rufele inainte sa le bagi in casa.  Nu te aventurezi prea departe in apa pe plajele care nu au plase de rechini, nu mergi in thongs (astia aici sunt șlapii, nu chilotii) prin bush.

Cine moare din cauza faunei aici daca nu e chiar mega ghinionist, trebuie ca e foarte prost.

Vize pe bani pentru Australia

Pentru poporul interesat de emigrarea in Australia: daca variantele de a obtine rezidenta existente pana in momentul de fata nu vi se potrivesc – skills, reintregire familie, este posibil ca de la anul sa puteti sa v-o cumparati (rezidenta). Dat fiind ca deficitul bugetar a atins cote istorice, guvernul inventeaza tot felul de variante de a obtine bani cu care sa umple gaurile. In discutii se vehiculeaza suma de $50000 per viza, ceea ce se estimeaza ca aduce venituri imense pentru administratie si nu numai ca ar reduce deficitul dar ar duce si la scaderea taxelor.

Propunerea nu a fost intampinata incurajator de politicieni si nici de opinia publica. Comisia care studiaza fezabilitatea ideii va inainta in martie 2016 raportul catre guvern.