Monthly Archives: December 2015

O sa am succes in emigrarea in Australia?

Cand contemplezi ideea emigrarii, la inceput, numarul de necunoscute din ecuatie e infricosator. Stai si te intrebi: o sa imi gasesc job? o sa ma descurc cu banii? o sa imi placa acolo? o sa imi fac prieteni noi sau o sa stau sa tanjesc mereu dupa ce am lasat in tara? o sa imi para rau ca mi-am dat demisia, ca am abandonat stilul de viata pe care l-am avut? Pe scurt: o sa reusesc acolo? Nu ai cum sa afli decat daca incerci. Cine nu risca pierde din start.

opera
cc Rosino

Cel mai important lucru cand emigrezi in Australia

Trebuie sa ai in vedere este ca emigrarea in Australia este o mutare scumpa. Adunand costurile examenelor, echivalarilor, analizelor medicale, vizei, biletului de avion, ajungi la sume consistente. Odata ajuns aici, ai alte costuri: abonament de transport si mobil, cazare si mancare. Daca vii aici fara sa ai un job aranjat din tara, sau nu ai norocul sa gasesti foarte repede unul, trebuie sa iti cheltuiesti economiile cu care ai venit din tara. Cu cat vii cu mai multi bani, cu atat stresul va fi mai mic. Adu cu tine suficienti bani incat sa poti rezista fara job cel putin sase luni.

Cam cat inseamna suficient nu pot sa spun – este foarte relativ, in functie de orasul in care vii (anumite orase sunt foarte scumpe) si nivelul de confort pe care il consideri minim admisibil.

Sa vii cu multi bani te ajuta pe mai multe planuri:

  • din punct de vedere psihologic, subzistenta asigurata face ca presiunea cautarii de job sa se simta mai putin.
  • cand presiunea cautarii de job nu este foarte mare, iti permiti sa fii selectiv. Dupa un numar de aplicatii/interviuri esuate multi se demoralizeaza sau pur si simplu din cauza lipsei de bani nu isi mai permit sa persevereze in cautarea unui job pe masura calificarii si experientei, si se angajeaza chelneri sau vanzatori. Odata facut pasul asta, situatia e Catch 22: daca nu muncesti nu ai bani, dar daca muncesti nu ai timp sa cauti joburi, sa aplici si sa mergi la interviuri. In plus, un gap in experienta profesionala in domeniu nu este deloc convenabil si te pune in situatii neplacute la interviuri.

Al doilea cel mai important lucru cand emigrezi in Australia

Putini emigranti reusesc sa isi gaseasca job pe calificarea lor in mai putin de doua luni. Din cate stim noi de pe la cunoscuti si de pe forumuri, media este 3-4 luni, in conditiile unei cautari intense (circa zece aplicatii pe zi).

In timpul asta, dupa zeci de aplicatii ignorate si refuzuri este foarte usor sa iti pierzi increderea in tine, sa te apuce gandurile negre, sa ti se para ca ai gresit ca ai lasat totul in tara si ai emigrat in Australia. De aceea este foarte important sa ai rabdare si sa perseverezi.

Cere feedback dupa fiecare esec, uneori cei care te-au intervievat sunt dispusi sa iti explice ce nu a fost OK in interviu. Uneori sunt chestii subiective, care tin de o situatie particulara din interviu, alteori sunt defecte/lipsuri mai generale pe care nu stiai ca le ai si pe care ai putea sa le indrepti. Recruitorii sunt alta sursa buna de feedback. Nu lua insa ca litera de lege tot feedbackul primit, trece prin filtrul tau si implementeaza doar ce crezi ca e intr-adevar adevarat si util.

In perioada asta, in care rabdarea e pusa la incercare din greu, cauta sa stai in compania oamenilor pozitivi – nici nu e foarte greu de altfel in Australia, unde No worries & No dramas sunt cele mai indragite expresii 🙂

 

Patru filosofi despre uciderea animalelor pentru carne

dentitieMajoritatea oamenilor nu isi pun intrebarea “se justifica uciderea animalelor pentru mancare?” in mod serios, iar cei care raspund DA, de obicei fara sa clipeasca, au argumente firave cand ii iei la bani marunti (asa e legea naturii, omenirea a evoluat pentru ca a mancat carne, daca nu mancam carne ne imbolnavim/ne prostim etc).

Ziaristii de la BBC au avut curajul sa intrebe niste filosofi daca este drept sa omoram animalele pentru a le manca, daca e rau, cat de rau e si daca ar putea sau ar trebui societatea sa se schimbe in privinta asta?

Gary Comstock, profesor de filosofie la North Carolina State University: Vacile pot invata, si sunt constiente ca invata

“Cand omoram un animal il privam de abilitatea de a avea un viitor si de a-si satisface dorintele, ca urmare sunt foarte interesat daca vacile au asteptari. Eu cred ca au. Un experiment interesant a fost facut de Donald Broom si colegii sau de la Cambridge, cu vitei de un an, aratand nu doar ca viteii invata dar au si satisfactie stiind ca invata.

In primul grup de control, viteii au invatat sa loveasca un buton care le dadea acces pe un coridor la capatul caruia se afla o recompensa. viteii stiau ce buton sa apese, dar nu aveau control asupra momentului cand poarta se deschide. Erau interesati sa ajunga la capatul coridorului, insa altfel comportamentul lor nu era iesit din comun.

Al doilea grup de vitei avea control asupra momentului cand poarta se deschidea. Cand au invatat ce buton sa apese ca sa deschida poarta, au inceput sa devina mai buni la apasarea butonului corect, iar poarta se deschidea astfel mai rapid astfel incat ei ajungeau mai repede la recompensa.

Cand viteii din al doilea grup au vazut imbunatatirea rezultatelor, au inceput sa topaie si sa alerge repede la recompensa, comportament care arata ca nu numai ca anticipau placerea recompensei care urma, dar se bucurau si de rolul pe care il jucau ei pentru a face ca asta sa se intample.  Dadeau semne ca erau constienti, si chiar si mandri de realizarea lor.

Exista pericolul antropomorfizarii animalelor si al supra-interpretarii comportamentului lor, dar acestea sunt experimente controlate, nu intuitia mea despre ce se intampla in mintea vitelor.

Exista de asemenea evidente anatomice. Daca te uiti la creierele si caile neuronale ale vitelor, si le compari cu ale oamenilor, exista similaritati masive, amigdala, cerebelul, talamusul, toate implicare in procesarea durerii la noi, exista si la vite.

Oamenii justifica consumul de carne din motive biologice: suntem omnivori, dintii au forma pe care o au pentru a manca carne, e un lucru natural pentru om sa manance carne. Problema este ca exista multe lucruri naturale care nu sunt bune pentru noi, iar trasaturile biologice sunt irelevante cand vine vorba de cum trebuie sa ne traim vietile. Rolurile s-au schimbat: cei care vor sa omoare animalele si sa le manance trebuie sa isi justifice punctele de vedere. Nu invers.”

Peter Single, profesor de bioetica la Universitatea Princeton: Omenirea din viitor va considera consumul de carne un obicei barbar

“Poti spune ca daca ucizi o vaca o privezi de restul existentei ei, care ar fi putut fi o existenta buna, fericita, si deci de ce sa o privezi de ea doar pentru ca tu vrei sa mananci carne cand ai alte lucruri sanatoase, bogate in nutrienti, delicioase, pe care ai putea sa le mananci?”

“Cred ca vom ajunge sa privim consumul de carne la fel cum privim inapoi in istorie la jocurile din circurile romane; multimi de oameni entuziasmati bucurandu-se cand leii macelareau crestinii sau gladiatorii care se luptau intre ei pana la moarte.”

Continue reading