Leapsa

Dollo ne-a dat leapsa amintirilor. Ale mele nu sunt chiar asa de  haioase (Ionel rules bigtime), but anyways, mi-a facut placere sa imi amintesc perioada:-)

Prima zi de scoala: se intampla in 1985, si aveam 6 ani si un pic, ceea ce ma facea cea mai “tanara” din clasa mea. Imi amintesc putine din fix ziua aceea, insa primii ani de scoala se asociaza in capul meu cu o tabla sticloasa (era un model mai deosebit, cu rama grea, de lemn lacuit, cum nu am mai intalnit apoi), cu mirosul de otet al buretelui (dimineata tabla era stearsa cu otet, ca sa fie bine curatata), cu husele de banca albastre, cu elastic la colturi, facute pe comanda la croitoreasa, banca “de onoare” de langa catedra, in care stateau premiantii, mirosul de gaz al podelelor cand ne intorceam din vacante (parchetul era frecat temeinic cu petrol de catre femeile de serviciu), petele de cerneala de pe maini si de pe uniforma, sugativa, penarul proletar, din lemn, cu abac “incorporat” (precursorul celui chinezesc, cu inchizatoare magnetica), mirosul de plastic usor gretos al copertilor noi de manuale, “maculatoarele” groase, culegerea “de gheba”, caietul de “lecturi suplimentare” facute peste vara, pe care trebuia sa lipesti poze decupate din carti vechi, sau sa desenezi floricele, banderola de elev de serviciu, orele de “lucru manual” in care lipeam pe crengute bobite de “zapada artificiala” cu aracet, si apoi le coloram roz, cu acuarela, sa semene cu cregile inflorite de piersic (cadou pentru mama, de 8 martie), fotograful care venea la scoala in martie si ne facea poze in care chipul cu gropite, breton si fundite in par, aparea intr-un cadran rotund, pe o poza cu ghiocei si versuri care incepeau cu “de ziua ta, mamico”… si cate si mai cate ar mai fi, dar nu mi le amintesc acum pe toate.

Primul sarut: cred ca intr-o tabara la Navodari, prin clasa a cincea, cu un baiat din nu mai stiu ce alt oras. Aventura a fost scurta, ne-am vazut “la discoteca” in cateva seri, si a fost one time kiss (nu mai tin minte a cui a fost initiativa, dar banuiesc ca nu ne-a placut, din moment ce nu s-a legat nimic mai trainic; pe vremea aceea, cand te imprieteneai intr-o tabara cu copii din alte orase, intors acasa incepeai sa corespondezi prin posta).

Prima formatie care mi-a placut la nebunie: Phoenix, avea un unchi vreo trei viniluri pe care le puneam over and over, imi placeau tare. Imi place si acum Phoenix.

Primul disc cumparat: a fost o caseta audio cu NKOTB (new kids on the block, pour les conaisseurs). awesome! Ce freze aveau…  crazy 90’s:-))

New Kids on the Block

New Kids on the Block

Primul cuvant pe care mi l-a adresat prietenul cel mai bun: nu mai stiu, eram BFF cu mai multi copii; niciuna din relatiile din copilarie nu a avut viitor.

Prima zi de munca: era in vacanta din anul I de facultate, cand un profesor care avea o colaborare la editura Hiparion ne-a oferit, mie si unui alt coleg, un job “de teren” pentru vacanta de vara. Trebuia sa mergem la toate chioscurile de ziare din Bucuresti si sa luam interviuri vanzatorilor, ca sa completam apoi niste chestionare referitoare la vanzari si retururi. Tin minte si acum cum dupa prima zi de munca, in care mersesem din chiosc in chiosc, de la Universitate pana la Dr Taberei, pe jos, eram rupta de oboseala si ma arsese soarele ingrozitor. Insa una peste alta aveam satisfactia lucrului bine facut (completasem o gramada de chestionare, in ciuda faptului ca multi vanzatori erau necooperanti).

Prima data cand am postat pe blog: 1 septembrie 2009

Prima restanta: a fost unica restanta, in anul IV (si cred ca era la sociologia jurnalistilor, sau ceva de genul asta).

Prima data in disco/club: in tabara, in clasa a cincea (prima tabara in care am avut voie sa merg). Nu erau decat copii micuti (pana in clasa a opta). Mi-a placut, era fun :-))

Nik, ai legatura!

4 thoughts on “Leapsa

  1. dollo

    tabla sticloasa facea creta sa scartaie ingrozitor, nu? si eu am avut niste table sticloase prin scoala, dar niciodata huse la banci. iar penarul chinezesc… ei bine al meu avea si oglinda :)semana mai degraba cu o trusa de machiaj, decat cu un accesoriu de scoala.

  2. Spufi Post author

    da, exact, creta scartaia si nu lasa urme groase, cum lasa pe tablele mai moderne (care sunt mai poroase).
    husele la banci cred ca au fost o moda doar a acelei scoli, foarte vechi, care avea doar clasele I-IV. bancile erau extrem de batrane, si aratau odios, probabil din cauza lor educatoarele au venit cu ideea huselor.
    iar penar chinezesc cu oglinda am avut de abia din clasa a cincea, pana atunci doar am visat la unul chinezesc:-) in penarul meu de lemn nu statea nimic la locul lui, si cand mergeam cu ghiozdanul in spate, stilourile si creioanele din el bateau cadenta odata cu mine, stia toata strada ca ma duc/ma intorc de la scoala :-))

  3. Nik26

    Mai, dar am ajuns tarziu la leapsa de la tine! 🙁
    (Tot am probleme cu bloggerul, nu stiu ce mi se intampla.)
    Multumesc pentru legatura! ;))
    Mi-a facut placere sa citesc raspunsurile tale. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *