Să ne fie rușine!

“Mi-au refuzat cetățenia în urma interviului în care mi s-au pus întrebări de cultură generală despre România” – Jaco du Plessis nu a știut să spună care este cel mai mare lac din România și prin ce localități trece râul Ialomița (http://www.adevarul.ro/locale/oradea/RESEMNARE-Romania-vrut-vrea-roman_0_525547580.html).

Un test de cultură generală despre România pe care trebuie să îl treaca un aspirant la cetățenia română cuprinde astfel de întrebări. Cea cu lacul mai e cum mai e, dar cea cu râul Ialomița m-a lăsat cu gura căscată.

Dacă pentru cetățenia americană testul cuprinde 100 de întrebări (relevante) și este standard, întrebările fiind publice iar aplicanții sprijiniți să învețe care sunt răspunsurile corecte pentru a putea trece examenul, în România lucrurile stau tocmai pe dos.

Iată tematica și bibliografia pe care trebuie să o studieze un om care își dorește cetățenia română:

I GEOGRAFIE ŞI ISTORIE
1.Informaţii privind istoria României:
a. formarea poporului român şi a limbii române
b. formarea principatelor române
c. crearea statului naţional român
d. România în perioada interbelică
e. perioada comunistă
f. România după Revoluţia din decembrie 1989

2. Informaţii privind geografia României:
a. aşezarea geografică a României
b. relieful României
c. climă
d. floră şi faună
e. populaţia – distribuirea populaţiei
f. organizarea administrativ teritorială
g. principalele oraşe
h. informaţii despre oraşul în care locuieşte

II ROMÂNIA – STAT DEMOCRATIC
1. Principii generale
2. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor români
3. Obligaţiile cetăţenilor români
4. Autorităţile publice: Parlamentul, Guvernul, Preşedintele României, Administraţia Publică, Curtea Constituţională
5. Sistemul de asigurări sociale

III OMUL ŞI SOCIETATEA
1 Convieţuirea în familie – forme ale familiei: căsnicia, parteneriatul de viaţă, rolul femeii în societatea românească, egalitatea în drepturi, drepturile copilului, legătura între generaţii
2. Diversitatea religioasă – toleranţa şi libertatea credinţei (religii/confesiuni în România; sărbători şi celebrări religioase)
3. Importanţa educaţiei pentru evoluţia personală şi succesul profesional- importanţa familiei în succesul educaţional al copiilor
4. Reguli de comportare în societate – reguli de politeţe, formule de adresare, reguli de comportare în familie, educarea copiilor, reguli de conversaţie

IV VALORILE UNIUNII EUROPENE
1. Demnitatea – demnitatea umană, dreptul la viaţă, dreptul la integritatea persoanei, interzicerea torturii, a tratamentelor degradante, a sclaviei şi a muncii forţate
2. Libertăţi – dreptul la libertate şi securitate, respectul pentru viaţa privată şi viaţa de familie, protecţia datelor personale, dreptul la căsătorie şi întemeierea unei familii, dreptul la gândire, conştiinţă şi religie, libertatea de expresie şi informare, libertatea de asociere, libertatea artelor şi ştiinţelor, dreptul la educaţie, dreptul de a alege ocupaţia şi dreptul de a muncii, libertatea de a avea o afacere, dreptul de proprietate, dreptul de azil, protecţia împotriva expulzării şi extrădării
3. Egalitatea – egalitatea în faţa legii, nediscriminarea, diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică, egalitatea între bărbaţi şi femei, drepturile copiilor, drepturile bătrânilor, integrarea persoanelor cu dizabilităţi
4. Solidaritatea – dreptul muncitorilor la informare şi consultare, dreptul la grevă, acces la serviciile de plasament, protecţia în eventualitatea concedierii nejustificate, condiţii corecte de muncă, interzicerea muncii copiilor, protecţia vieţii familiale şi profesionale, securitate socială şi asistenţă socială, îngrijire medicală, acces la servicii, protecţia mediului, protecţia consumatorului
5. Drepturi cetăţeneşti – dreptul de a vota şi candida la alegerile pentru Parlamentul European, dreptul de a vota şi a candida la alegerile locale, dreptul la o bună administrare, accesul la documente, avocatul poporului, dreptul la petiţie, dreptul la libertatea de mişcare şi rezidenţă, protecţia diplomatică şi consulară
6. Justiţie – dreptul la un proces corect, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, principiile egalităţii şi proporţionalităţii între vinovăţie şi pedeapsă, dreptul de a nu fi pedepsit de două ori pentru aceeaşi infracţiune

BIBLIOGRAFIE:
– Constituţia României
– Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
– Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene
– Legea 21/1991 a cetăţeniei române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
– OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România
– Legea 122/2006 privind azilul în România
– OUG nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European
– OG nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România, cu modificările şi completările ulterioare
– Istoria românilor: sinteze, teste, mic dicţionar istoric, Editura Else, 2002
– Ghid istoric şi turistic al României, Magda Stan, Edit. Niculescu, 2006
– Istoria românilor, culegere de teste clasa VIII, Editura Arves
– România, enciclopedia turistică, M. Ielenicz, Editura Corint
– Atlas geografic general, Editura All
– Geografia, manual pentru cls.VIII, Gabriela Apostol, Silviu Negrut, Editura Humanitas Educational
Ghidul bunelor maniere, Aurelia Marinescu, Editura Humanitas

 

Ce se poate spune despre istețul care a conceput acest test?
Pai, ca una la mână, reprezintă perfect arhetipul românului verde, care pune oricând oriunde pe unde poate și i se ivește ocazia niște bețe în roate din simplă satisfacție meschină (expresia neaoșă care exprimă perfect acest sentiment: “uite așa de-al dracu”). Și doi la mână,  individul este produsul reprezentativ al sistemul românesc de învățământ, bazat pe cât mai multă memorare, pe bibliografii greoaie, care forțează elevul sa retina cat mai multe informații irelevante și inaplicabile în viața de zi cu zi (în detrimentul antrenării mușchiului logicii). Sau să copieze. Prin asta a trecut el ca elev, atâta l-a dus mintea pe dobitoc să producă la rândul lui.

Mie ca cetățean român mi-e jena de omul ăsta, Jaco de Plessis și îmi cer scuze că o țară de analfabeți (de nivel funcțional) și de deținători de diplome obținute fraudulos îi face asemenea mizerii. Pe de alta parte, ai grijă ce îți dorești, domnu’ de Plessis. Că s-ar putea sa ți se întâmple…

 

PS: foarte tare asta cu Ghidul bunelor maniere :))

 

6 thoughts on “Să ne fie rușine!

  1. dollo

    Mă, e adevărat că cerințele astea sunt exagerate, și mă îndoiesc că se respectă în toate cazurile. Am văzut o dată la tv un reportaj de la o ceremonie de acordare a cetățeniei și erau intervievați niște asiatici care abia vorbeau românește, darmite să mai știe geografia sau istoria României.
    Totuși, altceva mă frământă pe mine: de ce vrea cineva neapărat altă cetățenie? Adică în cazul ăstuia ce-i lipsește? Stă de 14 ani, s-a putut însura, are o afacere, îi merge … cum spune el cu bune și rele, ca oriunde, mă îndoiesc că ar avea vreun beneficiu material dacă ar fi cetățean român, so, care-i nevoia să fie cetățean român? Întreb și io.

  2. Spufi Post author

    Dollo, faptul ca examenul nu e pe bune este si asta nasol si spune multe despre tarisoara asta (la fel cum e si in invatamant – deoarece materia e greoaie si metodele de predare tampite, tacit s-a adoptat la scara larga “trucarea bacului”)…
    Acuma, cu cazul de fata: omul asta, fiind sud-african, nu are voie sa detina pamanturi in Romania, banuiesc eu, si asta il mana pe el in lupta. Asta e cred singurul avantaj la care aspira el (ca banuiesc ca nu vrea sa candideze pt cine stie ce posturi publice). Legea spune ca cetatenii straini (in afara celor din Uniunea Europeana), pot detine terenuri in proprietate in conditiile prevazute de tratatele bilaterale incheiate de Romania cu acele state, care tratate trebuie sa aiba reciprocitate…

  3. dollo

    Aiurea, de aia e plină țărișoara de propitari de pământuri străini. Și nu-s toți din UE, crede-mă. Am documentat subiectul ăsta acum câțiva ani, înainte să intrăm în UE, când era interzis oricărui străin să cumpere pământ în Ro. Și de atunci erau suprafețe mari, în toate județele, vândute unor firme românești cu acționari străini. Dacă întrebai țăranii, fiecare îți spunea că a vândut la italian, la turc, la nu mai știu ce nație. Deci asta se poate, nu-i trebuie cetățenie. Plus că nevasta e româncă, deci le poate avea pe numele ei.
    În privința examenului… le trebuie un Funeriu și la MAE, plus niște camere de supraveghere 😉

  4. Spufi Post author

    o fi omul asta mai cu frica de justitie, naiba stie; si apoi, cine si-ar lasa averea in mainile nevestei 😀
    cu examenele ce sa zic…eu cred ca si la educatie si la mae ar trebui sa vina niste unii din tari mai sanatoase la cap, sa le dea un sut in fund tuturor incompetentilor care si-au facut cuib pe acolo si sa refomeze toate alea din radacina, ca mi se urca sangele la cap numai cand ma gandesc la niste personaje de pe acolo!

  5. amer

    buna seara sunt si eu straini caree stau in romania in 10 ani si cacum vreau sa dau de examnul asta dar cadn am vazut cat ceri asta mie a venit rau in plus ca eu nu stiu sa scriu bine si cu vorbit cred ca ma discuri c mai bine dar nu cred ca sunt pregatit 100% pentru examnul cred ca daca intrebi pe romani 10 la sute din ce cerii asta perntu examnul o sa-l pica toti eu de cand m-am apucat a citesc am inceput sa intrbei pe niste priten romana din toate niveluri de cultura si sunt multe intrebari cae nu le stiu sa-l raspunde .
    si pt omul care a intrebat de ce avem nevoie stiii cand intrebati voi inaite de ce nu puteit sa lucrati in spaina sau in alte state asta e acelas motiv si pentru noi idai e ca fiecare om cauta sa ei fie bine in plus cum sunt si eu de atita timo in romana parca este mai greu sa te introci la itne acasa pe linga asta cand ai cetateinie romana esti sigur ca nu mai poate sa iti da afara din romana mai ales ca nu stii tu ca roman cum sa face aici in romania ca poate sa te scoate din romania asa fara sa iti dai seama de ce ai fost dat afara plus alte chistie de exmplu ca straini ca sa gasesti de munca tr sa pui la fortele de munca si sa nu fie nici-o romana cu aceasta functie in plus din UE pt jobul asta si sunt multe chstie de exmplu tr sa platesc anual vreua 200 euro pt viza si alte dezavantage asa ca mai bine sa dau de examn si gata

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *