Tag Archives: australia

Tourist in my own city

Four and a half years ago I took a life-changing journey to the faraway lands. Getting caught in the nitty gritty of the everyday life I never really had the time to get to know Sydney properly, but I’ve decided to change this – just wandering around, eyes wide open and really taking in the parks, the architecture and the charm of places outside of the hustle and bustle of the CBD.

 

 

Țărănia de la antipozi

Majoritatea românilor au un sentiment de inferioritate și o admirație apriorică față de lumea “civilizată”. Ăia sunt inteligenți, educați, minunați iar ai noștri niște țărani proști. Ei bine, părerea mea e că e de datoria diasporei să risipească această percepție, așa că astăzi am să vă prezint țăranul australian, căruia aici i se spune “bogan“.

Un bogan întrunește de obicei minim trei dintre următoarele semnalmente:

  • multe tatuaje la vedere și cel puțin un cercel într-o ureche
  • indiferent de anotimp poartă maieu sau tricou mulat, pantaloni scurți și e încălțat cu thongs (șlapi de plajă)
  • dacă e tradie (adică “meseriaș” gen instalator, electrician, grădinar) conduce un UTE, dacă nu, conduce Holden Commodore sau Ford Falcon, neapărat cu “tuning” ridicol și abțibilduri
  • are chică, sau dacă nu, o freză cât mai funky
  • îi lipsesc ceva dinți din inventar (de multe ori din cauza bătăilor în care ajunge cu sau fără voie)
  • pronunță O în loc de A (lier e pronunțat  în boganeză lawyer), me în loc de my, cam ca eroul de mai jos:

Continue reading

Târguiala în Australia

Credeați că a te târgui e o practică ciudată, demodată, tupeistă sau orientală, demnă de bazarul din Istanbul? Nici vorba. În Australia se practică în mod curent, și nu doar la piață ci și în magazine (nu în supermarkets, ci în magazine cum ar fi cele de electronice, de mobilă, de mașini, etc). Vânzătorii din magazinele mari au de cele mai multe ori un target de vânzări și ca să te convingă să cumperi, managementul le dă dreptul de a oferi discounturi. Limita de sus a reducerii pe care pot să o ofere e de obicei pe la 5% însă vânzătorii nu îți spun că îți pot da discount până nu aud de la tine întrebarea magică: Ăsta e cel mai bun preț pe care poți să mi-l dai?

O altă metodă de a cumpăra mai ieftin e să te informezi dinainte care e cel mai bun preț cu care poți cumpăra ce te interesează, fie din magazine fizice, fie online. În magazinul care îți e ție convenabil ca locație, vânzătorii vor face “price match” – eu de obicei le arăt pe telefon cel mai mic preț cu care se vinde online, și niciodată nu am fost refuzată.

Stii ca esti in Australia cand… (2)

…fiecare casa are in curte un Hills Hoist – o inventie australiana pentru intins rufele

hh

11403156_1014054051939581_8165835854864918962_n

…sticlele de vin nu au dop de pluta ci capac cu surub

…veceurile au doua butoane, cate unul pentru fiecare “treaba”

…primavara in social media apar meme ca asta:
magpies2

sau asta

magpies1

pentru ca primavara e sezonul de imperechere la gaite si te ataca daca treci pe unde cred ele ca e teritoriul lor. 85% din australieni au fost atacati (swooped) de gaite.

Gaița australiană

In NSW sunt enorm de multe gaițe (magpies). Mie îmi sunt dragi și aveam o bănuială, după privirea lor iscoditoare, că sunt foarte istețe. Când am auzit prima oară cântecul ăsta dintr-un copac, nu mi-am imaginat că trilurile sunt scoase de umila gaiță.


O gaiță celebră aici este Penguin, femela adoptată de mică de o familie din NSW care face furori pe social media. Contul de instagram cu poze și filme cu Penguin, făcute de tatăl care e fotograf profesionist, are acum aproape 84k de followers. Fiecare poză este perfectă – lumina, compoziția, atmosfera liniștită, domestică. Mi-ar plăcea să știu și eu să fac poze așa. Și să am o gaiță 🙂

Love my mum @samjbloom

A photo posted by Penguin Bloom (@penguinthemagpie) on

 

Penguin fredonează (clip video):

Coldplay before school @noah_bloom

A video posted by Penguin Bloom (@penguinthemagpie) on

Penguin face duș (clip video):

Love a warm shower

A video posted by Penguin Bloom (@penguinthemagpie) on

 

Pentru restul de chestii cu gaița https://instagram.com/penguinthemagpie/

Stii ca esti in Australia cand… (1)

…pe marginea soselelor ai indicatoare ca asta si urmatorul grad de pericol dupa Low este High

firerisk

… esti intr-un pub sau RSL si esti invitat sa cumperi un bilet de tombola iar premiul cel mare este O TAVA CU CARNE

meat-trays-11

…sunt 6 grade afara dimineata, ajungi infofolita la birou si colegele poarta sandale sau balerini cu rochite subtiri (nu-s singura care crede ca nu e adecvat)

sandale

…auzi Yeah pronuntat Yeee

…si ti se raspunde cu Yeee-Nah/ Nah-Yeee

(skip to min 2:15 pt a ajunge direct la Yeee)

…sau auzi un Yeee in loc de concluzie (“We did this and that and… yeee”)

 

***to be continued 🙂

Australia: We will decide who comes to this country

De la inceputul anului, peste 350.000 de oameni au traversat Marea Mediterana ca sa ajunga in Europa, manati de saracia si razboaiele din tarile lor. Mai mult de 2.600 dintre ei au murit in timpul calatoriei, zice Organizatia Internationala pentru Migratie.

Este adevarat ca:
– nu toti cei care vin sunt prigoniti, unii vin in Europa doar din motive economice
– unii din ei pot fi extremisti
– chiar daca sunt musulmani moderati, credintele, valorile si obiceiurile lor sunt in contradictie cu cele western
– este utopic sa crezi ca ii poti integra pe toti, mai ales daca ne gandim la rata criminalitatii care a crescut enorm in toate tarile cu imigranti musulmani. Cu o crestere a populatiei de 18% prin imigratie si refugiu, suedezii s-au ales cu o crestere de 300% a infractiunilor comise cu violenta si de 1400% a violurilor http://www.gatestoneinstitute.org/5195/sweden-rape

Dar asta nu inseamna ca trebuie lasati sa se inece, dar nici lasati sa umble liberi prin Schengen. Ce se intampla acum, copii si adulti inecati, mii de oameni trecand prin frontiere ca prin branza arata incompetenta UE ca structura.

Insa fenomenul cu care se confrunta Europa nu e nemaipomenit.

Cine vine cu barca in Australia isi ia adio de la orice sansa de a fi primit aici

Australia are cota de 20000 de refugiati pe an si se confrunta cu fenomenul boat people de ani de zile. In ultimii sase ani au murit vreo 600 de oameni care incercau sa ajunga aici cu barcile. Acesti asylum seekers care nu depun cereri de azil din afara Australiei ci forteaza granitele sunt intorsi din drum, daca sunt prinsi pe ocean, iar cei care reusesc sa vina sunt trimisi in centre de detentie pe teritoriul statelor vecine mai sarace cu care Australia are conventii in acest sens (in special Papua Noua Guinee – PNG). Australia e singura tara din lume care incarcereaza pe termen lung refugiatii ilegali.

Singura lor sansa sa scape din aceste inchisori (in care conditiile de trai sunt ingrozitoare) este sa ceara azil politic de la PNG. Daca dupa analiza dosarului reiese ca sunt intr-adevar prigoniti in tarile lor, li se ofera rezidenta PNG. Daca sunt considerati emigranti pe motive economice, sunt trimisi acasa. Problema este ca asylum seekers nu vor sa ceara rezidenta PNG – capitala Port Moresby iese in topurile de “livability” pe ultimele locuri din lume, alaturi de Damasc, capitala Syriei. Ei vor in Australia.

In general toate masurile luate de guvernul australian sunt de descurajare a celor care vor sa vina cu barca aici si de cand s-a introdus detentia in PNG, putini s-au mai incumetat sa se urce in barci cu directia Australia.

Acestea sunt politicile actualului guvern liberal. Anterior, cand puterea era la laburisti, primul ministru Julia Gillard a reunit un panel de experti ca sa gaseasca o solutie pentru a stopa “boat people”.

Recomandarea acestui panel era crearea unui proces clar de acces in Australia, prin niste centre regionale care sa proceseze refugiatii si sa ii distribuie dupa caz. In felul asta amaratii nu s-ar mai imbarca in calatorii atat de lungi si periculoase cu barca pe ocean. Centrele de detentie din PNG si Nauru pentru azilanti au fost tot propunerea acestui panel, pe post de sperietoare de ciori.

In final, din toate recomandarile, numai sperietoarea s-a implementat. Liberalii au castigat apoi alegerile propunand un plan si mai drastic pentru stoparea fenomenului boat people – inclusiv promitand celor care vin cu barca ca niciodata nu vor fi primiti in Australia.

Planul a avut destul de mult succes, cum se poate vedea in tabelul de mai jos:

2015-09-05 08.54.04

Nu dau Australia ca exemplu pentru cum trebuie procedat, inchisorile pentru refugiati sunt cumplite ca idee, dar sunt de parere ca orice stat trebuie sa isi controleze granitele. Diferenta intre situatia Australiei si cea a Europei e ca barcile cu azilanti catre aici pleaca din Indonezia, unde cand sunt intorsi din drum nu sunt primiti cu impuscaturi.

Chiar refugiati de razboi legitimi fiind (subliniez, pentru ca trebuie deosebiti de migrantii economici), sunt atatea motive pentru care este clar ca nu este normal sa fie lasati sa vina cu barcile de cauciuc, si apoi, daca supravietuiesc calatoriei, sa scape liberi in Europa cum isi doresc (mai ales ca toti vor sa se mute in Germania; bietii nemti!).

“We will decide who comes to this country and the circumstances in which they come.” – John Howard, fost prim ministru australian (1996-2007)

Logic si moral este sa ii ajuti dar nu in conditiile dictate de ei, de refugiati, ci asa cum consideri tu, ca stat care decizi sa ajuti, prin proceduri clasice de migratie, in mod pasnic si consimtit.

Vad ca solutie crearea de centre regionale usor accesibile in Middle East, cu asistenta medicala si distributie de ajutoare, unde sa poata trai in siguranta pana li se proceseaza vizele si cererile de azil, ideal intr-un termen cat mai scurt, apoi distribuiti in toata Europa, fiecare tara cu intake potrivit cotei agreate.

Simpatizez cu refugiatii autentici insa cred ca trebuie sa ne detasam suficient de poze cu copii inecati ca sa intelegem ce trebuie facut pentru apararea intereselor atat a cetatenilor europeni cat si ale refugiatilor prezenti si viitori.