Author Archives: Spufi

Mituri despre dieta vegetariana si vegana

Cand vine vorba despre dieta mea vegetariana (care s-a transformat in vegana) adesea se aduce in discutie problema nutrientilor, respectiv a lipsei lor. Cauza cred si sper ca nu este faptul ca arat subnutrita sau bolnava in vreun fel, ci ideea adanc inradacinata in mintile omnivorilor ca dieta fara carne nu este “completa”. Asta in ciuda faptului ca fructele, legumele, nucile, semintele, cerealele integrale, si nu carnea sunt invocate de nutritionisti in contextul alimentatiei “sanatoase”. Cand cer detalii, respectiv ce nutrienti anume crede ca ar lipsi din dieta vegetariana si vegana, in noua cazuri din zece omnivorul zice ca proteine.

Proteina, bat-o vina

World Health Organization recomanda 0.75 g/kg proteina sa fie consumata pe zi, ceea ce pentru o femeie de 55kg inseamna 41.25 g de proteina zilnic.

Toate fructele, legumele, cerealele, nucile contin proteine – in special cand sunt consumate integral (adica cat mai putin procesate). Ca vegan nu trebuie sa mananci anumite alimente ca sa iti “iei necesarul de proteina”.

O suta de grame de paine integrala contine 13 grame de proteina. Nautul contine 22 grame de proteina pe suta de grame. Deci daca intr-o zi femeia de 55 kg mananca 300 de grame de paine sau 200 de grame de naut, si-a depasit deja aportul minim de proteina, fara sa aiba nevoie sa compenseze cu alte alimente. Este adevarat ca in carne sunt mai multe proteine decat in vegetale, insa proteina din vegetale este absolut suficienta si mai multa proteina nu aduce niciun beneficiu in plus.

Poteina vegetala este inferioara proteinei din carne – mit

Exista multa literatura pe net despre cat de superioara este proteina din carne celei vegetale. Proteina este compusa din aminoacizi, dintre care 12 aminoacizi sunt produsi de corpul uman. Alti noua aminoacizi, denumiti “aminoacizi esentiali” (Isoleucine, Leucine, Lysine, Phenylalaline+Tyrosine, Methionine, Threonine, Tryptophan, Valine si
Histidine) trebuie obtinuti din mancare.

Asa numita “proteina completa” contine toti aminoacizii esentiali si umbla vorba ca doar carnea o contine. In trecut putina lume avea acces la baze de date, si era de greu de verificat cum sta treaba de fapt, insa acum aceste baze de date sunt usor accesibile pe internet si se poate verifica usor ca aminoacizii esentiali exista in majoritatea vegetalelor, in special in cartofi, soia, conopida, quinoa, naut, fistic, fasole, seminte de dovleac, caju.

Ca sa incheiem discutia despre cat de sanatoasa este proteina din carne, mai am de spus doar ca in 2015 Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului din World Health Organization (IARC) a denuntat consumul de carne procesata ca fiind “carcinogenic to humans,” iar consumul de carne rosie este “probably carcinogenic to humans.” I rest my case.

Dar ce te faci cu calciul, daca nu bei lapte?

Cand se vorbeste despre calciu in dieta, laptele e primul aliment citat ca sursa, datorita culturii populare a oamenilor albi din Europa si America de Nord care asociaza secretia glandelor mamare a anumitor animale cu sursa de sanatate.

De remarcat totusi ca oamenii de pe alte continente, adica majoritatea omenirii, consuma putin spre deloc produse lactate si au oase la fel de solide (daca nu chiar mai solide).

Laptele si produsele lactate nu sunt singurele surse de calciu, si cu siguranta nu sunt cele mai sanatoase. Consumul de trei portii de lapte pe zi este de fapt asociat cu mortalitate ridicata si risc mai mare de fracturi in cazul femeilor. Unul din autorii studiului care a descoperit asta, Karl Michaelsson, profesor la Uppsala University din Suedia este de parere ca de vina este galactoza, un zahar din lapte care produce inflamatie in organism.

Majoritatea calciului din organism se afla in oase. Calciul din oase se dizolva si se reface in continuu de-a lungul vietii. Exista studii care arata ca o dieta bogata in proteine este asociata cu excretie mai mare de calciu prin urina iar proteina animala cauzeaza mai multa pierdere de calciu decat proteina din plante.

Un fapt mai putin stiut e ca plantele contin si ele calciu in diverse proportii (evident nu la fel de mult ca lactatele). Alimentele vegane cele mai bogate in calciu sunt kale, varza, patrunjelul, fasolea (neagra si alba), soia (si sub forma de tofu si tempeh), tahini, migdalele, broccoli, smochinele.  De retinut totusi: consumul de calciu nu este suficient pentru a avea oase solide. Ne mai trebuie vitamina D (obtinuta cand stam la soare), vitamina K, potasiu si nu in ultimul rand activitate fizica.

Toate bune si frumoase, pana la vitamina B12

Singura vitamina pe care nu o putem obtine din plante este vitamina B12. Corpul uman produce vitamina B12 in intestinul gros cu ajutorul bacteriilor, insa majoritatea este excretata si prea putin se absoarbe in organism. Spre deosebire de oameni, la rumegatoare si ierbivore fermentatia bacteriana se produce mai sus in tractul digestiv, de aceea sunt capabile sa isi produca si absoarba eficient vitamina B12.

Cercetatorii s-au pus de acord ca vegetarienii si veganii au un risc mai mare de carenta de vitamina B12 decat carnivorii. Deficienta de B12 duce la deteriorarea nervilor si arterelor si este asociata cu boli de inima. Chiar daca studiile pe care le-am citit nu m-au convins complet (in primul rand deoarece metoda de masurare a nivelului de B12 din organism este controversata), personal prefer sa fiu on the safe side si pe langa nutritional yeast (care sunt niste fulgi foarte gustosi  cu miros de parmezan) iau si suplimente vegane de vitamina B.

In concluzie, a manca vegan nu este nesanatos, ba dimpotriva, atata vreme cat mananci diversificat (oricum nici o dieta nediversificata nu poate fi sanatoasa). Dincolo de povestile celor care s-au convertit la dieta vegana si ca urmare s-au vindecat de diverse boli, povesti care daca nu sunt documentate stiintific raman doar povesti, exista studii care arata ca dieta vegana ajuta la slabire, normalizeaza tensiunea arteriala si scade riscul de: diabet de tip 2 (non insulino-dependent), cancer intestinal, de san si de prostata.

Cine se gandeste ca veganii sunt niste slabanogi fara vlaga sa se uite la cum arata Venus Williams, care la sfatul medicilor a trecut la veganism in 2012, cand a fost diagnosticata cu o boala autoimuna incurabila care provoca o stare de oboseala intensa. Declaratia ei a fost ca “schimbarea dietei a facut o mare diferenta”. Serena, sora ei, s-a convertit si ea la veganism si nu numai ca nu e o sfrijita fara stamina, dar a castigat US Open de trei ori de atunci.

Multi oameni s-a convertit la vegetarianism si veganism din motive de sanatate. Kudos pentru ei, atata vreme cat consumul de animale scade, eu ma bucur. Personal am alte motive – nu vad niciun motiv sa ucid sau sa contribui la uciderea si suferinta altor fiinte atata vreme cat exista atatea surse alternative de hrana gustoasa si sanatoasa.

Patru filosofi despre uciderea animalelor pentru carne

dentitieMajoritatea oamenilor nu isi pun intrebarea “se justifica uciderea animalelor pentru mancare?” in mod serios, iar cei care raspund DA, de obicei fara sa clipeasca, au argumente firave cand ii iei la bani marunti (asa e legea naturii, omenirea a evoluat pentru ca a mancat carne, daca nu mancam carne ne imbolnavim/ne prostim etc).

Ziaristii de la BBC au avut curajul sa intrebe niste filosofi daca este drept sa omoram animalele pentru a le manca, daca e rau, cat de rau e si daca ar putea sau ar trebui societatea sa se schimbe in privinta asta?

Gary Comstock, profesor de filosofie la North Carolina State University: Vacile pot invata, si sunt constiente ca invata

“Cand omoram un animal il privam de abilitatea de a avea un viitor si de a-si satisface dorintele, ca urmare sunt foarte interesat daca vacile au asteptari. Eu cred ca au. Un experiment interesant a fost facut de Donald Broom si colegii sau de la Cambridge, cu vitei de un an, aratand nu doar ca viteii invata dar au si satisfactie stiind ca invata.

In primul grup de control, viteii au invatat sa loveasca un buton care le dadea acces pe un coridor la capatul caruia se afla o recompensa. viteii stiau ce buton sa apese, dar nu aveau control asupra momentului cand poarta se deschide. Erau interesati sa ajunga la capatul coridorului, insa altfel comportamentul lor nu era iesit din comun.

Al doilea grup de vitei avea control asupra momentului cand poarta se deschidea. Cand au invatat ce buton sa apese ca sa deschida poarta, au inceput sa devina mai buni la apasarea butonului corect, iar poarta se deschidea astfel mai rapid astfel incat ei ajungeau mai repede la recompensa.

Cand viteii din al doilea grup au vazut imbunatatirea rezultatelor, au inceput sa topaie si sa alerge repede la recompensa, comportament care arata ca nu numai ca anticipau placerea recompensei care urma, dar se bucurau si de rolul pe care il jucau ei pentru a face ca asta sa se intample.  Dadeau semne ca erau constienti, si chiar si mandri de realizarea lor.

Exista pericolul antropomorfizarii animalelor si al supra-interpretarii comportamentului lor, dar acestea sunt experimente controlate, nu intuitia mea despre ce se intampla in mintea vitelor.

Exista de asemenea evidente anatomice. Daca te uiti la creierele si caile neuronale ale vitelor, si le compari cu ale oamenilor, exista similaritati masive, amigdala, cerebelul, talamusul, toate implicare in procesarea durerii la noi, exista si la vite.

Oamenii justifica consumul de carne din motive biologice: suntem omnivori, dintii au forma pe care o au pentru a manca carne, e un lucru natural pentru om sa manance carne. Problema este ca exista multe lucruri naturale care nu sunt bune pentru noi, iar trasaturile biologice sunt irelevante cand vine vorba de cum trebuie sa ne traim vietile. Rolurile s-au schimbat: cei care vor sa omoare animalele si sa le manance trebuie sa isi justifice punctele de vedere. Nu invers.”

Peter Single, profesor de bioetica la Universitatea Princeton: Omenirea din viitor va considera consumul de carne un obicei barbar

“Poti spune ca daca ucizi o vaca o privezi de restul existentei ei, care ar fi putut fi o existenta buna, fericita, si deci de ce sa o privezi de ea doar pentru ca tu vrei sa mananci carne cand ai alte lucruri sanatoase, bogate in nutrienti, delicioase, pe care ai putea sa le mananci?”

“Cred ca vom ajunge sa privim consumul de carne la fel cum privim inapoi in istorie la jocurile din circurile romane; multimi de oameni entuziasmati bucurandu-se cand leii macelareau crestinii sau gladiatorii care se luptau intre ei pana la moarte.”

Continue reading

Stii ca esti in Australia cand… (2)

…fiecare casa are in curte un Hills Hoist – o inventie australiana pentru intins rufele

hh

11403156_1014054051939581_8165835854864918962_n

…sticlele de vin nu au dop de pluta ci capac cu surub

…veceurile au doua butoane, cate unul pentru fiecare “treaba”

…primavara in social media apar meme ca asta:
magpies2

sau asta

magpies1

pentru ca primavara e sezonul de imperechere la gaite si te ataca daca treci pe unde cred ele ca e teritoriul lor. 85% din australieni au fost atacati (swooped) de gaite.

Gaița australiană

In NSW sunt enorm de multe gaițe (magpies). Mie îmi sunt dragi și aveam o bănuială, după privirea lor iscoditoare, că sunt foarte istețe. Când am auzit prima oară cântecul ăsta dintr-un copac, nu mi-am imaginat că trilurile sunt scoase de umila gaiță.


O gaiță celebră aici este Penguin, femela adoptată de mică de o familie din NSW care face furori pe social media. Contul de instagram cu poze și filme cu Penguin, făcute de tatăl care e fotograf profesionist, are acum aproape 84k de followers. Fiecare poză este perfectă – lumina, compoziția, atmosfera liniștită, domestică. Mi-ar plăcea să știu și eu să fac poze așa. Și să am o gaiță 🙂

Love my mum @samjbloom

A photo posted by Penguin Bloom (@penguinthemagpie) on

 

Penguin fredonează (clip video):

Coldplay before school @noah_bloom

A video posted by Penguin Bloom (@penguinthemagpie) on

Penguin face duș (clip video):

Love a warm shower

A video posted by Penguin Bloom (@penguinthemagpie) on

 

Pentru restul de chestii cu gaița https://instagram.com/penguinthemagpie/

Stii ca esti in Australia cand… (1)

…pe marginea soselelor ai indicatoare ca asta si urmatorul grad de pericol dupa Low este High

firerisk

… esti intr-un pub sau RSL si esti invitat sa cumperi un bilet de tombola iar premiul cel mare este O TAVA CU CARNE

meat-trays-11

…sunt 6 grade afara dimineata, ajungi infofolita la birou si colegele poarta sandale sau balerini cu rochite subtiri (nu-s singura care crede ca nu e adecvat)

sandale

…auzi Yeah pronuntat Yeee

…si ti se raspunde cu Yeee-Nah/ Nah-Yeee

(skip to min 2:15 pt a ajunge direct la Yeee)

…sau auzi un Yeee in loc de concluzie (“We did this and that and… yeee”)

 

***to be continued 🙂

Opriti Pamantul, vreau sa cobor

Zilele astea aflu că:

1. Leardershipul UE invită practic Orientul Mijlociu să se mute în Europa. Hollande face amenințări voalate la adresa României, Cehiei, Slovaciei și Ungariei, care au votat împotriva cotelor obligatorii (și incerte) de migranți.

Cum poate o instituție de un asemenea nivel să o dea de gard în așa hal?

De remarcat totuși pozitia UK, care refuză cote obligatorii, își iau câți refugiati vor și DOAR din taberele de refugiați regionale, cere ca migranții economici să fie trimiși acasă și alocă bani pentru rezolvarea problemei refugiaților la nivel regional. Adică exact politica implementată de ceva ani în Australia. Se pare că luciditatea zilele astea e un prerogativ al celor de viță british.

2. Arabia Saudită e aleasă să prezideze Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite. Pentru cine nu știe, Arabia Saudită este una din țările în care drepturile omului mai degrabă sunt încălcate decât respectate (drepturile femeii sunt quasi inexistente, nu ai voie să fii gay, nu există religious freedom, nu există libertatea cuvântului – bloggerii sunt biciuiți în piața publică, și statistic acolo se decapitează câte un om la fiecare două zile). Cum ar veni au pus dementul cel mai mare șef peste sanatoriu.

Zicea Paul Dragoș Aligică pe fb apropos de criza europeană, că așa unii ajung să creadă în teoria conspirației:

“E de neconceput. Atatea capete mari, sefi stat, de partid, de aia si aialalta. Atatia savanti si savante europene si ganditori si oameni de cultura mondiala si universala. Atatia parlamentari europeni si galactici, atatia mari ziaristi cu rubrica la gazeta si emisiune la TV. E imposibl ca sa fie suspecti oamenii astia de atat tebelism, iresponsabilitate, lipsa de bun simt. De atata gaunosenie, demagogie, ipocrizie si prostie. E imposibil.”

E posibil. Iată. Doar că nu se aplică doar la Europa. Găunoșenia e la scară planetară.