Category Archives: Emigrare & Australia

Casele in Australia

caseCasele australiene difera de cele romanesti destul de mult, nu numai prin lipsa imprejmuirii curtii din fata, sau aspectul fatadei ci si prin compartimentarea spatiului, care este mai bine gandita la casele australiene – traditia si experienta isi spun cuvantul. Pe de alta parte, casele din Australia au minusuri grave la partea de izolatie (vesnica obsesie romaneasca – am descoperit ca termopanul e quasi-necunoscut aici de ex).

Cand am construit casa in Romania am pornit de la un plan facut de arhitect, pe care l-am modificat pe ici pe colo, prin partile insuficient de aspectuoase sau ergonomice, insa cu toti neuronii pusi la bataie in partea de planificare, dupa ce ne-am mutat in produsul finit tot am am constatat ca era loc de mai bine 🙂

Apoi ne-am relocat in Australia si am cumparat o casa de tip bungalow. Initial ma gandeam ca fiind ceva luat de-a gata, gandit de altul, nu o sa fie la fel de bine ca in casuta noastra facuta anume dupa gustul si nevoile noastre in Romania, dar am ajuns la concluzia ca este de fapt mai bine, deoarece:

Continue reading

Târguiala în Australia

Credeați că a te târgui e o practică ciudată, demodată, tupeistă sau orientală, demnă de bazarul din Istanbul? Nici vorba. În Australia se practică în mod curent, și nu doar la piață ci și în magazine (nu în supermarkets, ci în magazine cum ar fi cele de electronice, de mobilă, de mașini, etc). Vânzătorii din magazinele mari au de cele mai multe ori un target de vânzări și ca să te convingă să cumperi, managementul le dă dreptul de a oferi discounturi. Limita de sus a reducerii pe care pot să o ofere e de obicei pe la 5% însă vânzătorii nu îți spun că îți pot da discount până nu aud de la tine întrebarea magică: Ăsta e cel mai bun preț pe care poți să mi-l dai?

O altă metodă de a cumpăra mai ieftin e să te informezi dinainte care e cel mai bun preț cu care poți cumpăra ce te interesează, fie din magazine fizice, fie online. În magazinul care îți e ție convenabil ca locație, vânzătorii vor face “price match” – eu de obicei le arăt pe telefon cel mai mic preț cu care se vinde online, și niciodată nu am fost refuzată.

In atentia emigrantilor din Australia aspiranti la cetatenie

Emigrantii din Australia care trag speranta sa depuna actele pentru dobandirea cetateniei australiene sa ia aminte la acest amanunt de care noi am luat de curand la cunostinta cu multa mirare. Si anume: exista un formular 1195, Identity Declaration pe numele lui, care trebuie depus laolalta cu alte documente doveditoare ale identitatii (viza, pasapoarte, varii certificate) la departamentul de Imigratie si Border Protection, care zice cum ca “An application for Australian citizenship cannot be approved where a person’s identity is not able to be verified” carevasazica inteleg ca fara acest act nu se poate.

Continue reading

O sa am succes in emigrarea in Australia?

Cand contemplezi ideea emigrarii, la inceput, numarul de necunoscute din ecuatie e infricosator. Stai si te intrebi: o sa imi gasesc job? o sa ma descurc cu banii? o sa imi placa acolo? o sa imi fac prieteni noi sau o sa stau sa tanjesc mereu dupa ce am lasat in tara? o sa imi para rau ca mi-am dat demisia, ca am abandonat stilul de viata pe care l-am avut? Pe scurt: o sa reusesc acolo? Nu ai cum sa afli decat daca incerci. Cine nu risca pierde din start.

opera
cc Rosino

Cel mai important lucru cand emigrezi in Australia

Trebuie sa ai in vedere este ca emigrarea in Australia este o mutare scumpa. Adunand costurile examenelor, echivalarilor, analizelor medicale, vizei, biletului de avion, ajungi la sume consistente. Odata ajuns aici, ai alte costuri: abonament de transport si mobil, cazare si mancare. Daca vii aici fara sa ai un job aranjat din tara, sau nu ai norocul sa gasesti foarte repede unul, trebuie sa iti cheltuiesti economiile cu care ai venit din tara. Cu cat vii cu mai multi bani, cu atat stresul va fi mai mic. Adu cu tine suficienti bani incat sa poti rezista fara job cel putin sase luni.

Cam cat inseamna suficient nu pot sa spun – este foarte relativ, in functie de orasul in care vii (anumite orase sunt foarte scumpe) si nivelul de confort pe care il consideri minim admisibil.

Sa vii cu multi bani te ajuta pe mai multe planuri:

  • din punct de vedere psihologic, subzistenta asigurata face ca presiunea cautarii de job sa se simta mai putin.
  • cand presiunea cautarii de job nu este foarte mare, iti permiti sa fii selectiv. Dupa un numar de aplicatii/interviuri esuate multi se demoralizeaza sau pur si simplu din cauza lipsei de bani nu isi mai permit sa persevereze in cautarea unui job pe masura calificarii si experientei, si se angajeaza chelneri sau vanzatori. Odata facut pasul asta, situatia e Catch 22: daca nu muncesti nu ai bani, dar daca muncesti nu ai timp sa cauti joburi, sa aplici si sa mergi la interviuri. In plus, un gap in experienta profesionala in domeniu nu este deloc convenabil si te pune in situatii neplacute la interviuri.

Al doilea cel mai important lucru cand emigrezi in Australia

Putini emigranti reusesc sa isi gaseasca job pe calificarea lor in mai putin de doua luni. Din cate stim noi de pe la cunoscuti si de pe forumuri, media este 3-4 luni, in conditiile unei cautari intense (circa zece aplicatii pe zi).

In timpul asta, dupa zeci de aplicatii ignorate si refuzuri este foarte usor sa iti pierzi increderea in tine, sa te apuce gandurile negre, sa ti se para ca ai gresit ca ai lasat totul in tara si ai emigrat in Australia. De aceea este foarte important sa ai rabdare si sa perseverezi.

Cere feedback dupa fiecare esec, uneori cei care te-au intervievat sunt dispusi sa iti explice ce nu a fost OK in interviu. Uneori sunt chestii subiective, care tin de o situatie particulara din interviu, alteori sunt defecte/lipsuri mai generale pe care nu stiai ca le ai si pe care ai putea sa le indrepti. Recruitorii sunt alta sursa buna de feedback. Nu lua insa ca litera de lege tot feedbackul primit, trece prin filtrul tau si implementeaza doar ce crezi ca e intr-adevar adevarat si util.

In perioada asta, in care rabdarea e pusa la incercare din greu, cauta sa stai in compania oamenilor pozitivi – nici nu e foarte greu de altfel in Australia, unde No worries & No dramas sunt cele mai indragite expresii 🙂

 

Stii ca esti in Australia cand… (2)

…fiecare casa are in curte un Hills Hoist – o inventie australiana pentru intins rufele

hh

11403156_1014054051939581_8165835854864918962_n

…sticlele de vin nu au dop de pluta ci capac cu surub

…veceurile au doua butoane, cate unul pentru fiecare “treaba”

…primavara in social media apar meme ca asta:
magpies2

sau asta

magpies1

pentru ca primavara e sezonul de imperechere la gaite si te ataca daca treci pe unde cred ele ca e teritoriul lor. 85% din australieni au fost atacati (swooped) de gaite.

Stii ca esti in Australia cand… (1)

…pe marginea soselelor ai indicatoare ca asta si urmatorul grad de pericol dupa Low este High

firerisk

… esti intr-un pub sau RSL si esti invitat sa cumperi un bilet de tombola iar premiul cel mare este O TAVA CU CARNE

meat-trays-11

…sunt 6 grade afara dimineata, ajungi infofolita la birou si colegele poarta sandale sau balerini cu rochite subtiri (nu-s singura care crede ca nu e adecvat)

sandale

…auzi Yeah pronuntat Yeee

…si ti se raspunde cu Yeee-Nah/ Nah-Yeee

(skip to min 2:15 pt a ajunge direct la Yeee)

…sau auzi un Yeee in loc de concluzie (“We did this and that and… yeee”)

 

***to be continued 🙂

Australia: We will decide who comes to this country

De la inceputul anului, peste 350.000 de oameni au traversat Marea Mediterana ca sa ajunga in Europa, manati de saracia si razboaiele din tarile lor. Mai mult de 2.600 dintre ei au murit in timpul calatoriei, zice Organizatia Internationala pentru Migratie.

Este adevarat ca:
– nu toti cei care vin sunt prigoniti, unii vin in Europa doar din motive economice
– unii din ei pot fi extremisti
– chiar daca sunt musulmani moderati, credintele, valorile si obiceiurile lor sunt in contradictie cu cele western
– este utopic sa crezi ca ii poti integra pe toti, mai ales daca ne gandim la rata criminalitatii care a crescut enorm in toate tarile cu imigranti musulmani. Cu o crestere a populatiei de 18% prin imigratie si refugiu, suedezii s-au ales cu o crestere de 300% a infractiunilor comise cu violenta si de 1400% a violurilor http://www.gatestoneinstitute.org/5195/sweden-rape

Dar asta nu inseamna ca trebuie lasati sa se inece, dar nici lasati sa umble liberi prin Schengen. Ce se intampla acum, copii si adulti inecati, mii de oameni trecand prin frontiere ca prin branza arata incompetenta UE ca structura.

Insa fenomenul cu care se confrunta Europa nu e nemaipomenit.

Cine vine cu barca in Australia isi ia adio de la orice sansa de a fi primit aici

Australia are cota de 20000 de refugiati pe an si se confrunta cu fenomenul boat people de ani de zile. In ultimii sase ani au murit vreo 600 de oameni care incercau sa ajunga aici cu barcile. Acesti asylum seekers care nu depun cereri de azil din afara Australiei ci forteaza granitele sunt intorsi din drum, daca sunt prinsi pe ocean, iar cei care reusesc sa vina sunt trimisi in centre de detentie pe teritoriul statelor vecine mai sarace cu care Australia are conventii in acest sens (in special Papua Noua Guinee – PNG). Australia e singura tara din lume care incarcereaza pe termen lung refugiatii ilegali.

Singura lor sansa sa scape din aceste inchisori (in care conditiile de trai sunt ingrozitoare) este sa ceara azil politic de la PNG. Daca dupa analiza dosarului reiese ca sunt intr-adevar prigoniti in tarile lor, li se ofera rezidenta PNG. Daca sunt considerati emigranti pe motive economice, sunt trimisi acasa. Problema este ca asylum seekers nu vor sa ceara rezidenta PNG – capitala Port Moresby iese in topurile de “livability” pe ultimele locuri din lume, alaturi de Damasc, capitala Syriei. Ei vor in Australia.

In general toate masurile luate de guvernul australian sunt de descurajare a celor care vor sa vina cu barca aici si de cand s-a introdus detentia in PNG, putini s-au mai incumetat sa se urce in barci cu directia Australia.

Acestea sunt politicile actualului guvern liberal. Anterior, cand puterea era la laburisti, primul ministru Julia Gillard a reunit un panel de experti ca sa gaseasca o solutie pentru a stopa “boat people”.

Recomandarea acestui panel era crearea unui proces clar de acces in Australia, prin niste centre regionale care sa proceseze refugiatii si sa ii distribuie dupa caz. In felul asta amaratii nu s-ar mai imbarca in calatorii atat de lungi si periculoase cu barca pe ocean. Centrele de detentie din PNG si Nauru pentru azilanti au fost tot propunerea acestui panel, pe post de sperietoare de ciori.

In final, din toate recomandarile, numai sperietoarea s-a implementat. Liberalii au castigat apoi alegerile propunand un plan si mai drastic pentru stoparea fenomenului boat people – inclusiv promitand celor care vin cu barca ca niciodata nu vor fi primiti in Australia.

Planul a avut destul de mult succes, cum se poate vedea in tabelul de mai jos:

2015-09-05 08.54.04

Nu dau Australia ca exemplu pentru cum trebuie procedat, inchisorile pentru refugiati sunt cumplite ca idee, dar sunt de parere ca orice stat trebuie sa isi controleze granitele. Diferenta intre situatia Australiei si cea a Europei e ca barcile cu azilanti catre aici pleaca din Indonezia, unde cand sunt intorsi din drum nu sunt primiti cu impuscaturi.

Chiar refugiati de razboi legitimi fiind (subliniez, pentru ca trebuie deosebiti de migrantii economici), sunt atatea motive pentru care este clar ca nu este normal sa fie lasati sa vina cu barcile de cauciuc, si apoi, daca supravietuiesc calatoriei, sa scape liberi in Europa cum isi doresc (mai ales ca toti vor sa se mute in Germania; bietii nemti!).

“We will decide who comes to this country and the circumstances in which they come.” – John Howard, fost prim ministru australian (1996-2007)

Logic si moral este sa ii ajuti dar nu in conditiile dictate de ei, de refugiati, ci asa cum consideri tu, ca stat care decizi sa ajuti, prin proceduri clasice de migratie, in mod pasnic si consimtit.

Vad ca solutie crearea de centre regionale usor accesibile in Middle East, cu asistenta medicala si distributie de ajutoare, unde sa poata trai in siguranta pana li se proceseaza vizele si cererile de azil, ideal intr-un termen cat mai scurt, apoi distribuiti in toata Europa, fiecare tara cu intake potrivit cotei agreate.

Simpatizez cu refugiatii autentici insa cred ca trebuie sa ne detasam suficient de poze cu copii inecati ca sa intelegem ce trebuie facut pentru apararea intereselor atat a cetatenilor europeni cat si ale refugiatilor prezenti si viitori.